O problemă frecvent întâlnită în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică o reprezintă practica unor Autorități Contractante care inserează criterii de atribuire sau cerințe de conformitate echivoce în documentația de atribuire. Acestea duc la descalificarea ofertanților pe baza unor obligații generale, nespecificate explicit, ceea ce afectează principiile transparenței, proporționalității și tratamentului egal. Legea nr. 98/2016 și jurisprudența CNSC și CJUE statuează clar obligația autorităților de a defini în mod expres cerințele de conformitate și criteriile de atribuire, oferind operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă. În caz contrar, ofertanții pot utiliza remedii legale, cum ar fi solicitările de clarificări și contestațiile cu privire la decizii nelegale de descalificare.
Problema criteriilor de atribuire echivoce
În practică, unele Autorități Contractante au descalificat ofertanți pe motiv că nu au făcut dovada deținerii unor autorizații sau atestate reglementate prin legislație terțiară, deși documentația de atribuire (Fișa de Date și Caietul de Sarcini) nu conținea o referire expresă la aceste documente. Motivarea descalificării s-a bazat doar pe formulări generale, de tipul „Ofertanții sunt ținuți să respecte toată legislația aplicabilă pe teritoriul României și al UE”.
Astfel de prevederi nu pot fi ridicate la rang de cerințe de conformitate. Dacă ar fi așa, autoritățile ar putea transforma arbitrar obligații aferente executării contractului în condiții de evaluare a ofertelor, lipsind de predictibilitate și transparență procesul de achiziție.
Obligațiile prevăzute de Legea nr. 98/2016
Conform art. 154 din Legea nr. 98/2016, autoritățile contractante au obligația de a prezenta clar și explicit în Fișa de Date și Caietul de Sarcini cerințele de conformitate și modalitatea de îndeplinire. Orice abordare echivocă este nelegală.
De asemenea, art. 2 din Legea nr. 98/2016 consacră principiile fundamentale: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii. Acestea stabilesc cadrul competitiv sănătos și garantează egalitatea de șanse pentru toți participanții.
Practica CNSC privind claritatea cerințelor
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a statuat că:
„în cazul în care considera necesară o descriere/prezentare a modului de întocmire a planului calităţii, cu alte cuvinte dacă considera necesar ca ofertanţii să descrie cum anume îşi vor îndeplini în calitate de contractant această obligaţie, Autoritatea Contractantă avea obligaţia să menţioneze EXPLICIT această cerinţă, astfel încât să asigure operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei.”
Jurisprudența CJUE privind cerințele neclare
Jurisprudența europeană confirmă obligația autorităților de a include în documentația de atribuire cerințe precise și nediscreționare. Principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans împiedică autoritatea să invoce propria nelegalitate pentru a justifica descalificarea ofertanților.
- CJUE, C-27/15, Pippo Pizzo vs. CRGT Srl., 2 iunie 2016, para. 50-51: criteriile trebuie să fie explicite; descalificarea pe baza unor formulări echivoce contravine principiului transparenței.
- CJUE, C-42/13, Cartiera dell’Adda, 6 noiembrie 2014, para. 44: criteriile de atribuire trebuie să fie clare, precise și neechivoce, pentru a asigura egalitatea de șanse și a elimina favoritismul.
Remedii la dispoziția ofertanților
Când autoritățile contractante încalcă aceste obligații, ofertanții au la dispoziție remedii graduale:
- Solicitarea de clarificări – conform art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016:„Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu Documentaţia de Atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs.”
- Contestarea deciziilor nelegale – conform Legii nr. 101/2016, deciziile de descalificare pot fi contestate la CNSC sau în fața instanțelor de drept comun. Jurisprudența confirmă șansele ridicate de admitere a acestor demersuri, atunci când descalificarea se bazează pe criterii echivoce.
Concluzie
Autoritățile Contractante au obligația de a utiliza cerințe de conformitate și criterii de atribuire clare, precise și explicite. Descalificarea ofertanților prin raportare la prevederi-șablon echivoce este o practică nelegală, sancționată în jurisprudența națională și europeană. Ofertanții trebuie să fie vigilenți, să solicite clarificări și, dacă este cazul, să conteste descalificările bazate pe astfel de criterii, pentru a asigura respectarea transparenței și a egalității de tratament.