Contractele de tip Engineering, Procurement and Construction (EPC) au devenit o opțiune preferată în România pentru proiectele complexe din infrastructură și energie. Acestea atribuie întreaga responsabilitate pentru proiectare, achiziții, execuție și punere în funcțiune unui singur antreprenor, care trebuie să livreze beneficiarului o instalație complet funcțională. Fiind contracte „la cheie”, ele transferă către antreprenor o parte semnificativă din riscuri, asigurând în același timp beneficiarului certitudine privind costurile, termenele și execuția. Articolul de față analizează particularitățile contractelor EPC în România, cu accent pe mecanismele de gestionare a revendicărilor, cadrul juridic aplicabil, tipurile de pretenții disponibile atât pentru antreprenori, cât și pentru beneficiari, precum și metodele de soluționare a disputelor utilizate în practică.
I. Aspecte generale privind contractele EPC în România
1. Ce sunt contractele EPC?
Contractele EPC sunt acorduri complexe prin care un singur antreprenor își asumă proiectarea, achiziția, execuția și punerea în funcțiune a unui proiect, livrându-l beneficiarului în stare de operare. Cunoscut și sub denumirea de contract „la cheie”, acest tip de acord concentrează responsabilitatea și riscul în mâinile antreprenorului, care trebuie să respecte cerințe stricte de performanță, termene și buget.
În România, aceste contracte au câștigat teren datorită capacității lor de a integra toate etapele proiectului într-o singură structură contractuală, reducând astfel efortul administrativ al beneficiarului.
2. Domenii principale de utilizare în România
Adoptarea contractelor EPC este vizibilă mai ales în sectorul energiei regenerabile, unde parcurile fotovoltaice și fermele eoliene necesită eficiență și implementare rapidă. Acestea sunt folosite și în proiecte de infrastructură de mare anvergură, precum extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, unde complexitatea tehnică și cadrul de reglementare strict impun un model contractual unitar. Totodată, creșterea interesului pentru sustenabilitate a condus la aplicarea contractelor EPC în construcția de centrale pe biogaz, inclusiv în proiecte agricole și de valorificare energetică a deșeurilor.
3. Tipuri de contracte utilizate
În practică, contractele EPC din România sunt în mare parte personalizate („bespoke”), adaptate cerințelor și profilului de risc al părților. Multe dintre acestea se inspiră din FIDIC Cartea Argintie, în special în proiectele private cu componentă internațională. Deși nu reprezintă un model EPC propriu-zis, Modelul de Contractul Național de Lucrări, adoptat prin HG nr. 1/2018, este folosit frecvent ca bază pentru proiectele din sectorul public, cu ajustări corespunzătoare specificului fiecărui proiect.
II. Mecanismul de management al revendicărilor
Procesul de gestionare a revendicărilor în contractele EPC este, de regulă, bine structurat și formalizat, fiind reglementat atât de legislația civilă română, cât și de prevederile specifice din contract.
1. Notificarea Revendicării
Orice parte care intenționează să formuleze o revendicare trebuie să transmită mai întâi o notificare. Aceasta trebuie să expună pe scurt natura evenimentului care a generat pretenția, efectele produse și temeiul legal sau contractual.
Art. 1858 și 1861 C.civ. stabilesc obligația generală a antreprenorului de a informa imediat beneficiarul cu privire la împrejurările ce pot afecta executarea lucrărilor, precum și dreptul beneficiarului de a supraveghea lucrările și de a emite observații. În practică, contractele EPC prevăd însă mecanisme de notificare mult mai detaliate și termene stricte.
1.1. Termene
Termenele contractuale pentru transmiterea notificării variază, de regulă, între 7 și 30 de zile de la apariția sau descoperirea evenimentului. În dreptul român, aceste termene sunt considerate termene de decădere, ceea ce înseamnă că nerespectarea lor duce la pierderea dreptului de a formula pretenția.
1.2. Procedură
Notificarea trebuie făcută în scris, indicând clar evenimentul, impactul acestuia și intenția de a solicita măsuri reparatorii. Acest pas marchează deschiderea formală a procedurii de revendicare.
2. Detalierea Revendicării
După transmiterea notificării inițiale, partea reclamantă trebuie să înainteze o revendicare detaliată, care să descrie în profunzime evenimentul, consecințele acestuia și să includă documente-suport (jurnale de șantier, corespondență, facturi, rapoarte tehnice etc.).
2.1. Termene
În mod obișnuit, revendicarea detaliată trebuie depusă în termen de 28-30 de zile de la notificarea inițială, termen inspirat din FIDIC Cartea Argintie și din Contractul Național de Lucrări. Scopul instituirii acestui termen este asigurarea unui echilibru între promptitudinea soluționării revendicărilor și timpul necesar pentru colectarea probelor.
2.2. Procedură
Revendicarea detaliată se depune în formă scrisă, însoțită de suficiente documente care să permită evaluarea obiectivă. În multe cazuri, sunt necesare și rapoarte de expertiză tehnică.
3. Acordul sau determinarea cu privire la Revendicare
În practica EPC din România, evaluarea revendicării este realizată, de regulă, de beneficiar. În anumite contracte influențate de FIDIC sau de Contractul Național de Lucrări, poate fi desemnat un supervizor sau un reprezentant al beneficiarului. Determinările trebuie făcute cu bună-credință, conform art. 14 CCR și trebuie motivate corespunzător.
4. Soluționarea disputelor
Dacă nu se ajunge la un acord, părțile sunt încurajate să caute o soluționare amiabilă. În lipsa acesteia, litigiile sunt supuse arbitrajului sau instanțelor de judecată, conform clauzelor contractuale.
III. Revendicările antreprenorului
1. Revendicări de plată
De cele mai multe ori, contractele EPC sunt încheiate pentru un preț global fix. Art. 1867 C.civ. prevede că acest preț rămâne neschimbat, indiferent dacă lucrările necesită mai multă sau mai puțină muncă decât se estimase, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel. Totuși, antreprenorul poate solicita plăți suplimentare pentru variații, întârzieri sau evenimente neprevăzute dacă acestea sunt prevăzute contractual.
Tipuri de costuri ce pot fi solicitate:
- costuri directe (forță de muncă, materiale, utilaje);
- costuri indirecte (cheltuieli cu chirii, utilități, personal administrativ, prelungirea prezenței pe șantier);
- daune colaterale (de obicei limitate prin contract, precum pierderi de profit sau prejudicii de imagine).
Documentația necesară: evidențe zilnice, comenzi de achiziție, corespondență, rapoarte de expertiză. În contractele cu autorități publice, se aplică și regulile privind finanțele publice, care impun trasabilitatea cheltuielilor.
2. Revendicări pentru prelungirea duratei de execuție
Antreprenorul poate solicita o prelungire a termenului de execuție în caz de întârzieri cauzate de beneficiar (întârzierea aprobărilor, nepredarea la timp a amplasamentului), furnizarea de date eronate, solicitarea unor teste suplimentare sau suspendarea lucrărilor din culpa beneficiarului (inclusiv neplata).
Dovezi necesare: grafice de execuție, rapoarte de progres, documentație de șantier, corespondență oficială.
IV. Revendicările beneficiarului
1. Revendicări bănești
Beneficiarul poate solicita reduceri de preț, penalități sau compensații pentru întârzieri, vicii ori alte neconformități. Contractele EPC prevăd adesea mecanisme detaliate de reținere sau compensare din plăți.
2. Extinderea perioadei de garanție pentru vicii
Perioada de garanție pentru vicii este perioada contractuală în care antreprenorul trebuie să remedieze eventualele vicii. Durata standard este de un an, dar poate fi extinsă, de regulă până la doi ani, dacă viciile împiedică îndeplinirea funcției pentru care lucrarea a fost realizată.
V. Arbitrajul și litigiile în contractele EPC din România
Arbitrajul este preferat în rezolvarea disputelor EPC, datorită rapidității, expertizei tehnice a arbitrilor și posibilității de a desemna decidenți independenți. Hotărârile arbitrale sunt executorii imediat, spre deosebire de cele judecătorești, care necesită epuizarea judecății în primă instanță și în apel.
Litigiile în instanță rămân relevante în special pentru contractele publice, unde pot fi competente instanțele de contencios administrativ. Alegerea modalității de soluționare a disputelor este o decizie strategică și esențială în gestionarea revendicărilor.
Pentru informații suplimentare sau asistență juridică personalizată în domeniul Contractelor EPC, vă invităm să contactați echipa Sarbu Partners la adresa office@sarbupartners.ro.