Partenerul nostru Eugen Sârbu a participat în calitate de speaker la Forumul Construcțiilor 2026, organizată de eDevize.
În cadrul panelului „Legislația în Construcții 2026 – Reglementare, Viteză și Etică”, Eugen Sârbu a abordat una dintre cele mai relevante teme pentru industria construcțiilor: aplicarea HG nr. 1/2018 și distribuirea riscurilor contractuale în proiectele publice de construcții.
Intervenția sa a pornit de la o constatare simplă, dar esențială: după mai bine de opt ani de la intrarea în vigoare, HG nr. 1/2018 nu mai poate fi considerată o reglementare nouă sau insuficient testată. Este un contract standard utilizat pe scară largă în sectorul public, în baza căruia au fost implementate mii de proiecte și angajate investiții de miliarde de euro.
Situații care generează cele mai multe dispute în proiectele de construcții
Experiența acumulată în gestionarea proiectelor, revendicărilor și arbitrajelor de construcții evidențiază o serie de provocări recurente care influențează în mod semnificativ desfășurarea unui proiect.
Ajustarea de preț – principalul generator de litigii în construcții
În ultimii ani, ajustarea de preț a devenit una dintre cele mai disputate teme din sectorul construcțiilor.
Creșterile accelerate ale costurilor materialelor, energiei și forței de muncă au transformat mecanismele de ajustare dintr-un instrument contractual tehnic într-un factor esențial pentru viabilitatea economică a proiectelor.
Din perspectivă practică, diferența dintre o companie care înregistrează pierderi majore și una care reușește să își mențină echilibrul financiar este adesea dată de modul în care gestionează ajustarea prețului.
Totodată, cadrul legislativ aplicabil este departe de a fi simplu. Pe lângă mecanismele prevăzute de HG nr. 1/2018, sectorul s-a confruntat cu o succesiune de acte normative adoptate în perioada 2021-2022 pentru compensarea creșterilor de preț (OG nr. 15/2021, OUG 47/2022, OUG 64/2022), fiecare cu propriul domeniu de aplicare, condiții și formule de calcul.
În practică, această suprapunere legislativă generează frecvent dispute privind cadrul normativ aplicabil, metodologia de calcul, cumulul sau excluderea anumitor mecanisme de compensare, precum și impactul asupra revendicărilor financiare formulate de antreprenori.
De asemenea, în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, ajustarea prețurilor contractelor generează dificultăți semnificative atunci când proiectele sunt fazate între diferite programe de finanțare, ca urmare a modificării regulilor privind eligibilitatea cheltuielilor aplicabile fiecărui program de finanțare.
Clauzele suspensive de plată și suspendarea lucrărilor – surse recurente de blocaje în proiectele de construcții
În România ultimilor ani, s-a propagat practica de a se încheia contracte de achiziții publice cu clauză suspensivă de plată a prețului, ceea ce generează un număr foarte mare de litigii în piață și blochează cash-flow-ul proiectului.
Totodată, suspendarea executării lucrărilor sau a contractului reprezintă o altă situație care continuă să genereze provocări majore pentru antreprenori și autoritățile contractante. Deși suspendarea este adesea privită ca o măsură temporară, efectele sale financiare pot fi considerabile. Costurile de staționare, întreținere și pază a lucrărilor, precum și costurile de demobilizare și remobilizare pot avea un impact semnificativ asupra economiei proiectului.
Experiența practică arată că multe dintre disputele apărute în aceste situații nu sunt generate exclusiv de existența blocajului în sine, ci de modul în care sunt gestionate obligațiile contractuale, notificările și revendicările asociate acestuia.
Într-un context contractual și legislativ din ce în ce mai complex, identificarea timpurie a riscurilor și structurarea unei strategii juridice adecvate pot face diferența între gestionarea eficientă a unui blocaj și transformarea acestuia într-un litigiu de lungă durată.
Ce revendicări rezistă în arbitraj
De cele mai multe ori existența unui drept contractual nu este suficientă pentru succesul unei revendicări. În numeroase cazuri, revendicările sunt respinse nu pentru că evenimentul invocat nu s-ar fi produs, ci pentru că acesta nu a fost documentat și demonstrat în mod corespunzător.
Printre cele mai frecvente motive de respingere se numără nerespectarea procedurilor contractuale de revendicare, lipsa unui probatoriu adecvat ori imposibilitatea demonstrării relației de cauzalitate dintre evenimentul invocat și revendicările formulate.
De aceea, succesul unei revendicări depinde de o serie de factori, precum:
- respectarea termenelor și procedurilor contractuale de notificare;
- documentarea contemporană și riguroasă a faptelor relevante;
- existența unui probatoriu tehnic solid;
- demonstrarea impactului asupra drumului critic al proiectului;
- corelarea argumentelor tehnice cu fundamentarea juridică a pretențiilor formulate.
Prin urmare, revendicările care rezistă în arbitraj sunt, de regulă, cele susținute de o strategie coerentă de administrare contractuală și probatorie, construită încă din timpul execuției proiectului. Respectarea mecanismelor contractuale, administrarea atentă a probelor și documentarea continuă a impactului asupra costurilor și duratei de execuție reprezintă elementele care fac diferența.
Expertiza Sarbu Partnes în contracte HG 1/2018
Asistăm clienții în gestionarea revendicărilor, ajustărilor de preț și disputelor complexe, oferind soluții juridice fundamentate, adaptate obiectivelor comerciale și specificului fiecărei situații.
Pentru o analiză specializată a situației dumneavoastră, contactați-ne la office@sarbupartners.ro.
