Rezumat
Subcontractarea unui contract de achiziții publice a reprezentat un subiect problematic încă de la momentul adoptării acquis-ului comunitar în materia achizițiilor publice de către România.
Legea nr. 98/2016 vine să clarifice o serie de probleme cu care s-a confruntat doctrina și jurisprudența sub imperiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006.
În prezentul studiu, vom analiza: posibilitatea introducerii unui subcontractant pe parcursul derulării contractului, condițiile legale de introducere a subcontractantului (respectiv, atât condițiile care privesc subcontractantul cât și condițiile privind Contractul de Subcontractare), posibilitatea efectuării plății de către autoritatea contractantă direct către subcontractant dar și subcontractarea ca mijloc de a debloca un contract și de a evita rezilierea/încetarea acestuia.
Cuvinte cheie: Subcontractare, Contract de achiziție publică, Legislația românească, Executarea contractului
I. Posibilitatea introducerii unui subcontractant pe parcursul executării contractului de achiziție publică
Legislația română în materia achizițiilor publice permite introducerea unui subcontractant pe parcursul executării unui contract de achiziții publice și reglementează în mod expres atât această posibilitate, cât și condițiile care trebuie îndeplinite.
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice menționează în art. 219 alin. (3):
„Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți, pe durata executării contractului de achiziție publică, cu condiția ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanțială a contractului de achiziție publică, în condițiile art. 221.”
Atât prin acest articol, cât și prin art. 233 alin. (3)[1] din Legea nr. 99/2016 dar, și prin art. 98 alin. (3)[2] din Legea nr. 100/2016, legislația principală reglementează în mod expres dreptul contractantului de a implica noi subcontractanți pe durata executării contractului. Astfel, se stabilesc două condiții pentru introducerea unui subcontractant pe parcursul executării, și anume: nominalizarea subcontractantului să nu reprezinte o modificare substanțială a contractului de achiziție publică și autoritatea contractantă să își exprime acordul cu privire la introducerea subcontractantului în urma analizării condițiilor și documentelor necesare.
Legislația secundară, prin art. 151 lit. b)[3], art. 156[4], art. 159[5] din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 reglementează dreptul contractantului de a implica un subcontractant pe durata executării contractului pentru subcontractarea unor lucrări prevăzute în contractul de achiziție publică arătând, că acest drept al contractantului poate fi exercitat și atunci când în ofertă nu s-a indicat opțiunea subcontractării unei părți din lucrări.
Cadrul legal al Uniunii Europene în materia achizițiilor publice, care reprezintă sursa de inspirație a legii române, prin art. 71 alin. (5)[6] din Directiva 2014/24/UE de asemenea stipulează dreptul contractantului de a implica un subcontractant pe durata execturării contractului.
Punctele de vedere emise de ANAP au valoare de legislație terțiară, reprezentând interpretarea pe care autoritatea publică cu competențe în materia achizițiilor publice o dă normelor legale care reglementează o situație punctuală. În acest sens, cu privire la problematica ce face obiectul prezentului articol, punctul de vedere ANAP a fost următorul: sub reglementarea O.U.G. nr. 34/2016, este permisă „subcontractarea unei părți dintr-un contract de achiziție publică în timpul derulării acestuia, numai dacă exista un acord al părților contractante și sub rezerva ca acest lucru să nu ducă la modificare propunerii tehnice/ financiare inițiale a contractantului.”[7]
Mai mult, jurisprudența instanțelor de judecată din România, confirmă posibilitatea introducerii unui subcontractant pe parcursul derulării contractrului.
Într-o speță recentă, instanța a stabilit că legea permite ofertantului declarat câștigător să subcontracteze ulterior o parte din lucrare sub condiția obținerii acordului autorității contractante:[8]
O problemă care s-a pus frecvent într-o astfel de situație a fost aceea dacă poate fi introdusă pe parcursul derulării contractului un subcontractant în condițiile în care operatorul câștigător nu a declarat la momentul încheierii contractului faptul ca intenționa să subcontracteze o parte din lucrări.
Din analiza textelor de lege aferente, nu există nici un impediment în subcontractarea ulterioară deoarece operatorul câștigător nu avea cum să manifeste această intenție la momentul licitației, atâta timp cât la acel moment nu dorea subcontractarea lucrărilor, iar necesitatea de a subcontracta o parte din lucrări a apărut pe parcursul derulării contractului. Jurisprudența instanțelor confirmă că introducerea unui subcontractant pe parcursul derulării contractului este posibilă în situația în care nu s-a manifestat această intenție la momentul încheierii contractului[9],[10],[11].
II. Condițiile legale de introducere a unui subcontractant pe parcursul executării contractului de achiziție publică
Legislația română în materia achizițiilor publice prevede atât o serie de condiții pe care subcontractantul trebuie să le îndeplinească pentru a fi implicat cât și o serie de condiții pe care contractul de subcontractare trebuie să le respecte.
A. Condiții privind subcontractantul
O primă condiție se regăsește în art. 153[12] din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 conform căreia subcontractantul, inclus ulterior datei de începere a excuțiilor lucrărilor, are obligația de a completa o declarație pe propria răspundere prin care își asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini și a propunerii tehnice depuse de către contractant la ofertă.
O a doua condiție este reglementată de art. 170 alin. (1)[13] din Legea nr. 98/2016, care prevede că obligația verificării inexistenței unei situații de excludere prevăzute la art. 164, 165 și 167, din același act legislativ, în legătură cu subcontractanții propuși, îi revine autorității contractante. Condiția se verifică în urma analizării DUAE completat de subcontractant.
O ultimă condiție este menționată de teza finală a art. 219 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 [14]. Conform acesteia, subcontractantul are obligația la momentul introducerii lui, de a dovedi resursele și capabilitățile corespunzătoare părții de lucrări subcontractate.
Se aplică cerințele privind experiența similară la introducerea unui subcontractant pe parcursul executării contractului de achiziție publică?
Cerințele privind experiența similară nu se aplică subcontractantului, decât în situația în care noul subcontractant înlocuiește un subcontractant care își adusese aportul la dovedirea experienței similare la momentul incheierii contractului de achiziție publică. Această interpretare este justificată de următoarele argumente juridice:
Potrivit art. 12 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017[15] plafoanele valorice și cantitative solicitate la cerința experienței anterioare vor fi dovedite prin cumularea experienței prezentate de „ofertant/candidat, terţ susţinător şi subcontractant, după caz”.
Așadar, legislația tratează candidatul, terții susținători și subcontractanții ca un grup de operatori economici, care la momentul încheierii contractului, împreună, trebuie să aducă ca aport experiență similară suficientă pentru a demonstra realizarea plafoanelor cerute de documentația licitației.
De asemenea, din art. 172 alin. (4) din Legea nr. 98/2016[16], se desprinde aceeași concluzie, deoarece se prevede expres că autoritatea contractantă nu poate stabili cerinţe de participare pentru subcontractanţii propuşi, dar că se poate lua în considerare și experiența similară a unui subcontractant propus în ofertă, atunci când documentele justificative ale acestuia sunt relevante.
Așadar,doar în condițiile în care ofertantul/candidatul s-a bazat la momentul câștigării licitației pe experiența unui subcontractant, este nevoie ca, la momentul înlocuirii acelui subcontractant, noul subcontractant introdus să aducă același aport de experiență similară pe care îl asigura vechiul subcontractant, astfel încât condițiile de experiență similară în care a fost câștigată licitația să nu fie denaturate pe parcursul executării contractului.
În același sens este și Punctul de vedere emis de ANAP[17] într-o speță în care s-a pus în discuție experiența similară a subcontractanților, ANAP asimilând un subcontractant a cărei experiență similară a fost luată în considerare la momentul atribuirii contractului de achiziție publică cu un terț susținător.
Rezultă că introducerea unui nou subcontractant pe parcursul derulării contractului nu trebuie să se facă cu impunerea vreunei condiții, față de acesta, în privința experienței similare deoarece, „reductio ad absurdu”, dacă s-ar proceda astfel s-ar încălca art. 172 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că nu se pot stabili cerințe de participare pentru subcontractanții propuși în ofertă sau pentru care s-a solicitat participarea pe parcursul executării contractului.
B. Condiții privind Contractul de Subcontractare
Articolului 152[18] din Legea nr. 98/2016 prevede o primă condiție, respectiv contractul de subcontractare va trebui să prevadă obligatoriu cel puțin elementele: activitățile subcontractate, datele subcontractantului și valoarea prestațiilor pe care le va executa subcontractantul.
A doua condiție a contractului de subcontractare este reglementată de art. 159[19] din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, care prevede expres faptul că prin contractul de subcontractare nu trebuie să se aducă nici o modificare subsanțială asupra contractului de achiziție publică. Conform art. 160[20] din HG nr. 395/2016, modificările nu sunt substanțiale atunci când sunt îndeplinite anumite condiții în mod cumulativ, și anume:
- contractul de subcontractare să nu aibă impact asupra îndeplinirii criteriilor de calificare sau selecție în privința aplicării criteriului de atribuire;
- introducerea noilor subcontractanți să nu modifice prețul contractului anterior stabilit de către autoritatea contractantă și contractant;
- subcontractarea să fie absolut necesară pentru finalizarea contractului de achiziție publică;
- contractul de subcontractare să nu modifice caracterul general al obiectului contractului de achiziție publică, adică să nu se modifice scopul contractului inițial, precum și indicatorii principali care caracterizează rezultatul urmărit de autoritatea contractantă.
III. Posibilitatea efectuării plății de către autoritatea contractantă direct către subcontractant
Din analiza legislației achizițiilor publice, rezultă că efectuarea plății de către autoritatea contractantă direct către subcontractatori este posibilă sau chiar obligatorie atunci când condițiile reglementate de legislație sunt îndeplinite.
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice menționează în art. 218 alin. (1) următoarele:
„Autoritatea contractantă efectuează plăţi corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă, dacă aceştia solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant şi subcontractant în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, atunci când natura contractului permite acest lucru şi dacă subcontractanţii propuşi şi-au exprimat opţiunea în acest sens.”
Astfel, se pot identifica în legislația principală două condiții pentru efectuarea plății direct către subcontractor și anume: la momentul introducerii pe parcursul executării contractului, subcontractorii trebuie să solicite autorității contractante ca plata să se facă direct către ei (condiție prevăzută și de art. 232 alin. (2) din Legea nr. 99/2016[21]) și contractul, prin natura sa, trebuie să permită ca plata să se facă direct către subcontractor.
Mai mult, cele două condiții se regăsesc și în Legea nr. 100/98[22] dar și în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice[23].
Condiția ca plata directă să fie permisă de contract, prin raportare la natura sa, se referă, în principiu, la modul la care prețul a fost stabilit inițial în contractul de achiziție publică.
De asemenea, trebuie subliniat că natura contractului ar genera dificultăți în efectuarea de plăți directe, raportat la natura contractului, în situația în care contractul ar avea preț stabilit sub formă de sumă forfetară (preț global) deoarece ar îngreuna determinarea valorii lucrărilor efectuate de subcontractant sau ar fi de natură să creeze neclarități, care pot duce la dispute între părți.
IV. Subcontractarea ca soluție de a evita rezilierea/încetarea contractului de achiziție publică
Pot exista anumite situații în care contractantul ajunge în imposibilitatea de a finaliza lucrările prevăzute de contractul de achiziție publică. Într-o astfel de ipoteză, legislația care reglementează achizițiile publice dar și jurisprudența din acest domeniu acordă autorității contractante posibilitatea de a accepta un subcontractor în condițiile în care este avantajos atât pentru ea, cât și pentru finalizarea eficientă a proiectului să opteze pentru subcontractare pentru a evita rezilierea sau încetarea contractului pentru imposibilitate fortuită de executare [24].
Mai mult, legislația terțiară respectiv un Punct de vedere ANAP[25] impune câteva condiții atunci când autoritatea contractantă alege subcontractarea în detrimentul rezilieriii. În primul rând, contractantul are nevoie de acceptul autorității contractante pentru a introduce subcontractantul pe parcursul derulării contractului. De asemenea, introducerea subcontractantului nu trebuie niciodată să modifice propunerea tehnică sau financiară inițială. Astfel, ofertantul va încheia contractul cu subcontractantul în aceleași condiții în care el a semnat contractul inițial de lucrări.
Ce criterii ar trebui analizate pentru a se stabili dacă subcontractarea este mai avantajoasă decât rezilierea contractului?
Autoritatea contractantă, pusă în fața unei situații în care ofertantul inițial este în imposibilitatea finalizării contractului, are două posibilități, aparent arbitrare, neîngrădite, însă alegerea între cele două trebuie făcută în funcție de scopul proiectului, care întotdeauna este cel al finalizării acestuia în timp util și la costul preconizat în proiectul licitat. Astfel, în analiza avantajelor și dezavantajelor va trebui să se țină cont de: timp, costuri și riscuri.
În ceea ce privește timpul, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere faptul că atunci când are loc rezilierea, va fi necesară o nouă licitație pentru a găsi un nou ofertant potrivit proiectului de achiziție publică. În schimb, acceptând subcontractarea, proiectul se va derula în continuare, fără întârzieri și fără a fi necesare recepții parțiale de lucrări (din punct de vedere contractual).
Având în vedere costurile, în cazul rezilierii acestea vor fi mult mai ridicate deoarece: o nouă licitație necesită alte investiții, fiind necesare studii de specialitate care să stabiliească partea neexecutată din contract astfel încât să fie întocmit un nou Caiet de sarcini, care să determine categoriile de lucrări necesar a fi licitate, cantitățile și prețurile acestora.
În ceea ce privește riscurile, subcontractarea nu aduce nici un risc suplimentar deoarece toate garanțiile constituite de contractantul principal față de autoritate se mențin și suplimentar. Vom fi în situația unei dublări a garanțiilor, în sensul că, cel mai probabil, subcontractantul va constitui pentru contractantul principal aceleași garanții pe care acesta, la rândul său, le-a constituit față de autoritatea contractantă.
Concluzii
Atât legislația română în materia achizițiilor publice cât și dreptul Uniunii Europene stipulează că poate fi introdus un subcontractant într-un contract de achiziție publică, aceasta fiind chiar mai mult decât o posibilitatea, fiind un drept expres al contractantului de a subcontracta o parte din lucrare, atâta timp cât dovedește autorității contractante că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. În acest sens este și poziția ANAP, cât și jurisprudența instanțelor de judecată din România.
Condițiile care trebuie îndeplinite se referă la situația subcontractantului și la contractul de subcontractare. Asfel, subcontractantul nu trebuie să se afle într-o situație de excludere și trebuie să aibă resursele necesare executării părții de lucrări subcontractate.
Contractul de subcontractare trebuie să prevadă obligatoriu activitățile subcontractate, valoarea acestora și datele de identificare a subcontractantului. De asemenea, contractul de subcontractare nu trebuie să producă o modificare substanțială a contractului de achiziții publice.
În ceea ce privește plata făcută direct de către autoritatea contractantă către subcontractant, aceasta se face la cererea subcontractantului, atunci când natura contractului permite plata directă.
Concluzionând, subcontractarea pe parcursul executării contractului poate fi o soluție eficientă de finalizare cu succes a proiectului și de surmontare a impedimentelor atât de inerente unui proiect complex de construcții, în care imprevizibilul și instabilitatea s-au manifestat din plin în piața românească a ultimelor decenii.
[1] Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, art. 233 alin. (3): „Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți, pe durata executării contractului sectorial, cu condiția ca schimbarea acestora să nu reprezinte o modificare substanțială a contractului sectorial, în condițiile art. 235-241.”
[2] Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări, art. 98 alin. (3): „Concesionarul are dreptul de a implica noi subcontractanți, pe durata executării contractului de concesiune, cu condiția ca respectivul concesionar să transmită entității contractante informațiile prevăzute la alin. (1) și să obțină acordul acesteia privind eventualii noi subcontractanți implicați ulterior în executarea contractului”.
[3] Normele metodologice ale Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, art. 151 lit. b): „Înlocuirea/ implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a contractului poate interveni în următoarele situații: (…) b) declararea unor noi subcontractanți ulterior semnării contractului de achiziție publică în condițiile în care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica inițial opțiunea subcontractării acestora.”
[4] Ibidem, art. 156: „Înlocuirea/ implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a contractului se realizează cu acordul autorității contractante.”
[5] Ibidem, art. 159: „În situația prevăzută la art. 151 lit. b), contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți pe durata executării contractului, cu condiția ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanțială a contractului de achiziție publică în condițiile art. 221 din Lege.”.
[6] Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice,art. 71 alin. (5): „În cazul contractelor de achiziții de lucrări și în ceea ce privește serviciile ce urmează să fie prestate la o instalație aflată sub directa supraveghere a autorității contractante, după atribuirea contractului și cel mai târziu în momentul începerii executării acestuia, autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi indice numele, datele de contact și reprezentanții legali ai subcontractanților săi implicați în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informații sunt cunoscute la momentul respectiv. Autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi notifice orice modificări ale acestor informații pe durata contractului, precum și informațiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanți implicați ulterior în lucrările sau serviciile respective.”
[7] Punct de vedere ANAP „Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, era permisă inclusiv subcontractarea unei părți dintr-un contract de achiziție publică în timpul derulării acestuia, numai dacă exista un acord al părților contractante și sub rezerva ca acest lucru să nu conducă la modificarea propunerii tehnice și/sau a propunerii financiare inițiale a contractantului, în baza cărora acesta a câștigat atribuirea contractului în discuție, în urma derulării procedurii de atribuire aferente. Aceste condiţii rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, coroborate cu cele ale art. 96 din H.G. nr. 925/2006”. Disponibil online la: http://anap.gov.ro/web/subcontractare/
[8] Tribunalul Olt , Încheierea nr. 85/2016, „(…) Legea însă nu interzice ca ofertantul declarat câștigător să subcontracteze ulterior o parte din lucrare, ci doar impune acordul prealabil al Autorității Contractante.”. Disponibil online la: https://sintact.ro/#/jurisprudence/528615287/1/incheiere-nr-85-2016-din-09-feb-2016-tribunalul-olt-anulare-act-administrativ-contencios…?keyword=subcontractare%20ulterior%20incheierii%20contractului&cm=SREST
[9] Judecătoria București, Decizia nr. 5320/2014, „(…) nedeclararea subcontractării la momentul ofertei nu interzice acest aspect în urma semnării contractului.”. Disponibil online la: https://sintact.ro/#/jurisprudence/526309606/1/decizie-nr-5320-2014-din-27-mar-2014-judecatoria-bucuresti-sectorul-1-anulare-proces-verbal-de…?keyword=conditii%20subcontractare&cm=SREST
[10] Curtea de Apel Timișoara, Decizia nr. 1698/2016, „Iar, sub un alt aspect, se observă că, la momentul încheierii acestui contract, pârâta nu a dorit subcontractarea lucrărilor, ca atare nu avea cum să îi declare, după cum nici contractul și nici disp. art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006 nu îi interzicea în mod expres subcontractarea ulterioară (…).”. Disponibil online la: https://sintact.ro/#/jurisprudence/529935583/1/decizie-nr-1698-2016-din-25-mai-2016-curtea-de-apel-timisoara-contract-administrativ-contencios…?keyword=subcontractare%20subcontractant&cm=SREST
[11] Tribunalul București, Decizia nr. 1368/2014, „(…) cu privire la subcontractarea unei părți din contract, ulterior încheierii acestuia, Direcția Juridică, din cadrul aceleiași instituții, răspunde prin adresa nr. DJ32/1417/06.04.2011, că având în vedere că ofertantul declarat câștigător la o procedură este direct răspunzător pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă, în condițiile în care consideră avantajos pentru aceasta de a accepta un subcontractant, neanunțat inițial, în locul unei rezilieri, va dispune în consecință.”. Disponibil online la: https://sintact.ro/#/jurisprudence/525166085/1/decizie-nr-1368-2014-din-13-nov-2014-tribunalul-bucuresti-anulare-proces-verbal-de-contraventie…?keyword=conditii%20subcontractare&cm=SREST
[12] Normele Metodologice de aplicare a Legii 98/2016, art. 153 „(…) noii subcontractanți au obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere prin care își asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini și a propunerii tehnice depuse de către contractant la ofertă, aferentă activității supuse subcontractării.”
[13] Legea 98/2016, art. 170 alin. (1) „Autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica inexistenţa unei situaţii de excludere prevăzute la art. 164, 165 şi 167 în legătură cu subcontractanţii propuşi.”
[14] Legea 98/2016, art. 219 alin. (5) „Atunci când înlocuirea sau introducerea unor noi subcontractanți are loc după atribuirea contractului, aceștia transmit certificatele și alte documente necesare pentru verificarea inexistenței unor situații de excludere și a resurselor/capabilităților corespunzătoare părții lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit.”
[15] Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, art. 12 alin. (1) „Autoritatea/Entitatea contractantă menţionează la nivelul fişei de date a achiziţiei faptul că pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară se va prezenta, ca dovadă preliminară, DUAE completat de ofertant/candidat, terţ susţinător şi subcontractant, după caz, cu informaţii relevante care să demonstreze realizarea plafoanelor valorice/cantitative impuse pentru cerinţa în cauză.” Disponibil online la: http://anap.gov.ro/web/instructiunea-nr-22017-din-19-aprilie-2017/
[16] Legea nr. 98/2016, art. 172 alin. (4) „Autoritatea contractantă nu poate stabili cerinţe de participare pentru subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în ofertă sau solicitarea de participare, dar ia în considerare capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă documentele prezentate sunt relevante în acest sens.”
[17] Punct de vedere ANAP, „Cerința privind experienta similara, astfel cum a fost formulata de autoritatea contractanta, poate fi indeplinita fie de catre ofertant, fie de catre ofertant prin cumul cu tertul/tertii sustinator/sustinatori, fie de catre tert/terti sustinator/sustinatori. Astfel, avand in vedere speta in cauza precizam ca se poate lua in considerare si experienta similara a subcontractantului, caz in care acesta devine si tert sustinator, neavand insa obligatia de a depune si angajamentul de sustinere.” Disponibil online la: https://legeaz.net/spete-contencios/achizitii-publice-dovada-experientei-nyl
[18] Legea nr. 98/2016, art. 152„(…) autoritatea contractantă are obligația de a solicita prezentarea contractelor încheiate între contractant și subcontractanții declarați ulterior, care să conțină obligatoriu, cel puțin următoarele elemente:
- activitățile ce urmează a fi subcontractate;
- numele, datele de contact, reprezentanții legali ai noilor subcontractanți;
- valoarea aferentă prestațiilor noilor subcontractanți;”
[19] Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016, art. 159 „În situaţia prevăzută la art. 151 lit. b), contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi pe durata executării contractului, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică în condiţiile art. 221 din Lege.”
[20] Ibidem, art. 160 „Situaţia prevăzută la art. 151 lit. b) nu reprezintă o modificare substanţială aşa cum este aceasta definită la art. 221 din Lege, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:
a) introducerea unui nou subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie sau în privinţa aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării ofertelor;
b) introducerea unui nou subcontractant nu modifică preţul contractului dintre autoritatea contractantă şi contractant;
c) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică;
d) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului de achiziţie publică, fapt ce presupune că scopul contractului, precum şi indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificaţi.”
[21] Legea nr. 99/2016, art. 232 alin. (2): „(…) subcontractorii își vor exprima la momentul încheierii contractului de achiziție publică, sau la momentul introducerii acestora în contractul de achiziție publică, după caz, opțiunea de a fi plătiți direct de către entitatea contractantă”.
[22] Legea nr. 100/98, art. 97 alin. (1): „Entitatea contractantă are obligația să efectueze plăți corespunzătoare părții/ părților din contract îndeplinite de către subcontractanții propuși în ofertă, dacă aceștia solicită, atunci când natura contractului permite acest lucru, și dacă subcontractanții propuși și-au exprimat opțiunea în acest sens.”
[23] Directiva 2014/24/UE, art. 71 alin. (3): „Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziții publice (contractul principal).”
[24] Tribunalul București, 13 noiembire 2014, Decizia Civilă nr. 1368/2014: „La solicitarea Direcţiei Proiecte cu Finanţare Nerambursabilă, din cadrul C.N.A.D.N.R.. cu privire la subcontractarea unei părţi din contract, ulterior încheierii acestuia, Direcţia Juridică, din cadrul aceleiaşi instituţii, răspunde prin adresa nr. DJ32/1417/06.04.2011, că, „având în vedere că ofertantul declarat câştigător la o procedură este direct răspunzător pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, autoritatea contractantă, în condițiile în care consideră că este avantajos pentru aceasta de a accepta un subcontractant, neanunţat iniţial, în locul unei rezilieri, va dispune în consecinţă”
[25] Punct de vedere ANAP „Dacă autoritatea contractantă consideră că este avantajos pentru aceasta să accepte un subcontract, în timpul derulării contractului de achiziţie publică, în locul rezilierii acestuia,
apreciem că acest lucru este posibil în următoarele condiţii:
a) Pe parcursul derulării contractului, contractantul nu are dreptul de a introduce un subcontractant fără acceptul autorităţii contractante;
b) Executantul va încheia un contract cu subcontractantul în aceleaşi condiţii în care el a semnat
contractul cu achizitorul;
c) Introducerea unui subcontractant nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale. ”. Disponibil online la: http://www.anrmap.ro/ro/de-interes/-/asset_publisher/BbjQmms5Ipds/content/intrebari-privind-planificarea-achizitiilor publice;jsessionid=3EB315D955903A4E2F5D914FDF659DAC?redirect=http%3A%2F%2Fwww.anrmap.ro%2Fweb%2Fpublic%2Fde-interes%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_BbjQmms5Ipds%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1