Eugen Sârbu, Partener Sarbu Partners, a participat în calitate de speaker la dezbaterea organizată de Juridice.ro – „Noua eră a achizițiilor publice: ce se schimbă, ce rămâne”, eveniment transmis live și dedicat analizării stadiului actual al domeniului achizițiilor publice.
Tema prezentării a vizat implicațiile juridice și contractuale ale OUG nr. 41/2025, un act normativ cu impact semnificativ asupra pieței construcțiilor și a investițiilor publice vizând proiecte finanțate prin PNRR și programele naționale de dezvoltare. Această ordonanță introduce reguli care schimbă fundamental modul de derulare a contractelor de achiziții publice și ridică întrebări esențiale pentru antreprenori, autorități contractante și partenerii lor contractuali.
În cadrul intervenției, Eugen Sârbu a subliniat principalele modificări aduse de noul cadru legal și riscurile generate de acesta, cu accent pe aspecte practice precum:
Suspendarea contractelor și pragul de 30%
Unul dintre cele mai sensibile puncte reglementate prin OUG nr. 41/2025 privește suspendarea contractelor cu un grad de execuție sub 30%, în timp ce proiectele cu un progres mai mare pot continua sub condiția asumării finalizării lucrărilor până la 31 august 2026.
Această măsură ridică probleme majore pentru antreprenori, subcontractori și furnizori:
- incertitudinea privind reluarea contractelor;
- blocaje în lanțul de aprovizionare;
- lipsa de predictibilitate financiară pentru companiile de construcții.
Impact asupra finanțărilor din PNRR
Contextul economic este cu atât mai complex cu cât OUG nr. 41/2025 afectează direct proiecte finanțate din surse externe și naționale:
- aproximativ 20 miliarde euro din PNRR;
- peste 10 miliarde euro din fonduri naționale.
În lipsa unor mecanisme clare de reluare a lucrărilor, piața construcțiilor se confruntă cu riscuri crescute de insolvențe și dispute contractuale.
Riscuri juridice și obligații contractuale în perioada suspendării
OUG nr. 41/2025 generează multiple provocări juridice pentru antreprenori, dintre care:
- Revendicările – netransmiterea notificărilor în termen de 30 de zile atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a solicita costuri suplimentare sau prelungiri de durată;
- Costurile directe și indirecte – demobilizarea și remobilizarea șantierului, degradarea materialelor, profitul nerealizat;
- Obligația de întreținere și pază a șantierului pe perioada suspendării – costuri asumate de antreprenor fără garanția recuperării acestora;
- Situația garanțiilor contractuale – atunci când garanția de bună execuție este constituită prin rețineri succesive din facturi, apar provocări legate de blocarea sumelor reținute și de necesitatea prelungirii instrumentelor de garantare.
În acest context, devine esențială documentarea riguroasă a stadiului lucrărilor la data suspendării, pentru a preveni litigii privind executarea contractului, degradarea lucrărilor sau justificarea sumelor deja încasate.
Recomandări pentru antreprenori
În fața acestui context incert, este esențial ca operatorii economici să adopte o strategie juridică proactivă:
- transmiterea notificărilor de revendicare în termenul prevăzut de clauzele contractuale;
- negocierea și formalizarea instrucțiunilor scrise cu privire la obligațiile din perioada suspendării;
- verificarea și consemnarea stadiului real al lucrărilor;
- bugetarea potențialelor costuri litigioase și a disputelor arbitrale;
- revizuirea relațiilor contractuale cu subcontractorii și furnizorii pentru a limita expunerea la acțiuni judiciare.
Recuperarea plăților restante – o soluție pentru generarea de venituri în perioada de suspendare
Pe fondul blocajului generat de suspendarea contractelor, este de așteptat o creștere semnificativă a numărului de litigii și arbitraje.
Multe companii vor recurge la proceduri judiciare pentru:
- recuperarea sumelor deja datorate și întârziate;
- revendicările respinse;
- contravaloarea lucrărilor executate, dar neplătite.
Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura fluxul de numerar și a atenua impactul perioadelor de suspendare.
Totodată, există riscul declanșării unor acțiuni din partea subcontractorilor și furnizorilor care nu sunt protejați prin clauze de tip pay-when-paid sau pay-if-paid, fapt ce va amplifica tensiunile din lanțul contractual.
Concluzii
Dezbaterea a confirmat că OUG nr. 41/2025 marchează un moment de cotitură pentru piața achizițiilor publice și ridică provocări juridice de anvergură pentru antreprenori și partenerii acestora.
Expertiza noastră în dreptul construcțiilor și achizițiilor publice ne permite să asistăm companiile afectate în gestionarea riscurilor contractuale, structurarea revendicărilor și pregătirea pentru eventuale dispute litigioase sau arbitrale.
Pentru mai multe detalii privind implicațiile juridice ale OUG nr. 41/2025 sau pentru consultanță specifică proiectelor aflate în derulare, echipa Sarbu Partners vă stă alături în gestionarea acestor provocări.
